Municipiul Timișoara este semnatar al Convenției Primarilor încă din 2014, iar în 2018 a devenit unul dintre partenerii din cadrul proiectului "Expanding PadovaFIT! Home Solutions", proiect finanțat prin programul Horizon al UE.
Deși ghișeul unic este o inițiativă pozitivă a municipalității, până în prezent, acesta s-a concentrat pe colaborarea cu investitorii și dezvoltatorii care au in vedere construcția de locuințe pasive sau semi-pasive, ajutând la identificarea de profesioniști, ingineri, surse de finanțare și constructori pentru acest tip de clădiri. Acest lucru arată că, până în prezent, ghișeul unic a avut un domeniu de activitate restrâns. De asemenea, biroul funcționează în cadrul Serviciului pentru protecția mediului și are acces limitat la alte departamente care se ocupă de modernizarea clădirilor, accesarea finanțării pentru modernizarea clădirilor, departamentul de investiții etc. Prin urmare, ghișeul unic nu a reușit să atingă obiectivul de a crește motivația proprietarilor de locuințe și de a stimula furnizorii să investească în eficiența energetică a clădirilor.
Timișoara are un stoc de clădiri învechite și rate scăzute de renovare. Modernizarea clădirilor private a fost finanțată până acum fie prin Programul Operațional Regional (POR) al UE, fie prin finanțare privată. Deși cererea este mare pentru accesarea acestui program, peste 1.000 de blocuri de locuințe având documentația finalizată și inițiind procesul de obținere a finanțării cu primăria, doar 68 dintre acestea au fost aprobate pentru finanțare în perioada de finanțare POR 2014-2021 și, dintre acestea, doar 6 sunt în construcție. Există imobile în care reabilitarea este finanțată și realizată în regim privat, dar primăria nu are un inventar al acestora. Numărul total de blocuri de locuințe care au nevoie de modernizare este estimat la aproximativ 2.000.
Există mai multe bariere care explică această rată scăzută de modernizare. Programele internaționale de reabilitare din trecut care au fost disponibile în Timișoara nu au luat în considerare contextul local și în special disponibilitatea locală a tehnologiei, a know-how-ului tehnic și/sau a materialelor[1]. Alte bariere legale și birocratice persistă, de exemplu, cerința unui consens de 100% din partea proprietarilor în cazul unei renovări aprofundate, sau neeligibilitatea pentru finanțare în cazul în care în clădiri sunt înregistrate microîntreprinderi sau în cazul în care parterul este ocupat de entități comerciale, cum ar fi magazine.
În cazul clădirilor noi, există multe blocaje în timpul autorizării și al construcției. Provocările suplimentare sunt legate de gestionarea adecvată a deșeurilor din construcție și de demolare, de lipsa de informații privind utilizarea materialelor durabile și de proveniență locală, de modul în care se poate deveni un prosumator și de toate cerințele legale, soluțiile și finanțarea clădirilor active.
Aceste bariere sunt bine cunoscute și, din acest motiv, există mai multe programe de finanțare atât la nivel național, cât și european, precum și diferite scheme financiare care au fost testate și puse în aplicare cu succes.
Este nevoie de o acțiune concertată în fața tuturor acestor provocări pentru a permite o renovare aprofundată accelerată și punerea în aplicare a standardelor (n)ZEB pentru clădirile noi.
[1] Programele anterioare au introdus elemente de izolație din panouri prefabricate, care erau greu de gestionat din punct de vedere logistic, iar la nivel local nu exista forță de muncă disponibilă care să știe cum să le folosească.
Ghișeul unic ar trebui să fie mutat pe o poziție mai proeminentă în organigramă, pentru a acționa ca birou principal de EE al primăriei, care să supravegheze activitatea diferitelor departamente care se ocupă în prezent de acest subiect. Capacitățile ghișeului unic vor fi îmbunătățite, iar serviciile vor include:
Această măsură include activități de consolidare a capacităților pentru personalul primăriei pentru a crește capacitatea de a absorbi și de a implementa proiecte de anvergură din cadrul schemelor de finanțare UE, construirea pieței și promovarea eficienței energetice și a soluțiilor RES prin campanii de promovare și conștientizare pentru cetățeni. Ghișeul unic va avea ca scop furnizarea de ajutor pentru sectorul blocurilor de locuințe din oraș, deoarece acesta este cel mai mare consumator rezidențial de energie. În plus, ghișeul unic ar trebui să ofere, de asemenea, îndrumare pentru gospodăriile individuale în ceea ce privește elemente precum procedurile de aprobare, cele mai bune practici de economisire a energiei, piața constructorilor și fiabilitatea acestora.
Ghișeul unic ar putea fi înființat într-o clădire demonstrativă, cum ar fi o clădire ZEB, o fostă clădire industrială regenerată, sau clădirea demonstrativă selectată pentru conceptul New European Bauhaus (a se vedea acțiunea 15 aferentă sectorului Clădiri). În plus, chiar dacă ghișeul unic nu oferă un ajutor financiar direct, acesta este un bun accelerator al ratei de reabilitare care ar putea funcționa în paralel cu noul program de reabilitare aprofundată (a se vedea acțiunea 13 aferentă sectorului Clădiri) și un facilitator important pentru apariția comunităților energetice locale (a se vedea acțiunea 16 aferentă sectorului Clădiri) și pentru programul de pompe de căldură și încălzire solară (a se vedea acțiunea 17 aferentă sectorului Clădiri).
Ghișeul unic ar trebui să funcționeze ca administrator principal pentru toate investițiile sustenabile din sectorul construcțiilor, simplificând astfel lanțul administrativ local, care este în prezent dispersat în mai multe departamente din cadrul primăriei.
Fondurile UE Horizon, alte surse
de finanțare nerambursabilă ale UE (Orașe cu emisii zero de carbon, Inițiativa
Urbană Europeană, URBACT), bugetul propriu al municipiului.
În termen de un an, biroul
trebuie să fie capabil să atragă finanțare din diverse surse de finanțare
naționale și europene pentru 50% din costurile sale operaționale.