În Timișoara există 129 de clădiri publice cu o suprafață utilă totală de 388.870 mp. Cele mai multe dintre aceste clădiri publice au fost construite în urmă cu câteva decenii, în anii '70 și '80, în perioada comunistă, când nu existau standarde energetice, au o izolație limitată și implică un consum ridicat de energie.
Auditurile energetice puse la dispoziție de primărie arată o cerere de energie termică între 250 și 300 kWh/m2 /an, ceea ce indică pierderi mari de energie. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că fondul de clădiri nu beneficiază de investiții suficiente în măsuri de întreținere sau de reabilitare energetică. În prezent, aproape toată energia termică consumată este bazată pe combustibili fosili (cărbune și gaz pentru termoficare).
Această acțiune implică o abordare holistică pentru reducerea consumului de energie în Timișoara și renovarea clădirilor publice din oraș printr-o abordare de tip renovare aprofundată, menită să crească eficiența energetică și a utilizării apei și să adopte tehnologii de digitalizare. Impulsul de a acționa este întărit de obiectivele tot mai ambițioase stabilite de Parlamentul European prin Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor și prin programul Valul Renovării.
Pentru a promova renovarea aprofundată a clădirilor cu privire la eficiența energetică, reabilitarea termică și adoptarea tehnologiilor smart, va fi elaborat un ghid pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice. Va fi pus în aplicare un program de comportament eficient din punct de vedere energetic, care va include campanii de informare și consolidarea capacităților.
Se preconizează că rezultatele acestei acțiuni care vizează clădirile publice vor avea un efect demonstrativ și vor fi utilizate ca bune practici în campaniile de informare și sensibilizare pentru promovarea eficienței energetice în birourile private și în clădirile comerciale.
Programul va acorda prioritate școlilor, grădinițelor, spitalelor, unităților medicale și bazinelor de înot care au cel mai mare impact în consumul de energie și în viața comunității și va include reabilitarea anvelopei clădirilor, modernizarea sistemelor de încălzire și de apă caldă, îmbunătățirea iluminatului, adoptarea de sisteme de management al clădirilor (Building Management Systems - BMS) și surse de energie regenerabilă la scară mică.
Toate clădirile și amplasamentele publice existente aparținând primăriei, aflate în interiorul granițelor orașului sunt practic eligibile pentru această acțiune. Pentru a determina selecția clădirilor, trebuie realizat un studiu de fezabilitate, bazat pe un inventar al clădirilor urmat de audituri energetice.
Se va realiza o evaluare a stadiului de eficiență energetică și a pregătirii pentru smart/digitalizare a clădirilor și amplasamentelor publice prin actualizarea inventarului clădirilor și prin instituirea unui program de audit energetic. Aceste audituri trebuie să includă și o analiză a condițiilor structurale ale clădirilor. Pe baza rezultatelor acestui program, clădirile cele mai ineficiente din punct de vedere energetic vor fi supuse unei renovări aprofundate.
Lucrările de eficiență energetică în clădiri trebuie să urmeze ierarhia de reabilitare aprofundată, concentrându-se mai întâi pe reducerea necesarului de energie prin măsuri pasive, apoi pe utilizarea de sisteme și aparate electronice eficiente din punct de vedere energetic și, în final, pe generarea de energie din surse regenerabile pentru a acoperi, în măsura posibilităților, nevoile rămase.
Ca atare, renovarea aprofundată poate include măsuri precum izolarea anvelopei clădirii, înlocuirea ferestrelor și ușilor, îmbunătățiri în ceea ce privește încălzirea/răcirea și ventilația mecanică, iluminat și aparate eficiente, sisteme de gestionare a clădirii, sisteme inteligente de contorizare și control, acoperișuri verzi sau colectarea/reutilizarea apei.
Pe baza rezultatelor auditurilor, va fi elaborat un ghid de proiectare privind eficiența energetică și confortul pentru viitoarele modernizări ale clădirilor. Ghidul va fi parte din termenii de referință în cadrul proiectelor de renovare și va conține o analiză a oportunităților de finanțare. Primăria va lua în considerare și va analiza posibilitatea de a utiliza Contracte de Achiziție a Energiei Electrice (PPA – Power Purchase Agreements).
În paralel cu implementarea a programului, va fi elaborat un ghid al utilizatorilor privind eficiență energetică pentru toți ocupanții clădirilor publice și va fi pus în aplicare un program de adoptare a unui comportament eficient din punct de vedere energetic (prin intermediul ghișeului unic).
Fonduri Europene Structurale și de Investiții (ESIF); Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); Fondul Român de Eficiență Energetică (REEF); Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). În egală măsură, companiile de servicii energetice (ESCO) care furnizează capital privat în cadrul contractelor de performanță energetică, împrumuturile comerciale și împrumuturile preferențiale de la IFI reprezintă opțiuni de finanțare.