Riscurile legate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile, insulele de căldură și vijeliile reprezintă o problemă din ce în ce mai mare în ultimul deceniu pentru Timișoara. Vijeliile vin însoțite de cantități semnificative de precipitații și de inundații urbane. Pasajele subterane de trafic au fost cele mai predispuse la inundații, unde, în ultimii ani, municipalitatea a instalat sisteme de drenaj și pompare care au îmbunătățit o mare parte din aceste zone problematice. Cu toate acestea, în primăvara-vara anului 2023 au apărut mai multe zone vulnerabile la inundații în oraș. Străzi precum Emile Zola, Letea, Mureș, Azuga, Mareșal Al. Averescu, Drubeta și Bujorilor au fost marcate de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență ca fiind puternic afectate de inundații[1], în timp ce în pasajul subteran al căii ferate de pe str. Gheorghe Lazăr mai multe mașini au rămas blocate de inundații.

În interiorul orașului, de-a lungul canalului Bega, precum și în cartierele istorice Iosefin, Fabric și Elisabetin există zone verzi extinse. Cu toate acestea, în zona de nord a orașului, accesul cetățenilor la spații verzi de calitate este limitat. În același timp, Planul Urbanistic General (PUG) al orașului impune o suprafață minimă de 20% de spații verzi pentru noile dezvoltări care conțin activități economice, ceea ce nu este suficient de ambițios.

Orașul se află într-o zonă cu numeroase cursuri de apă și canale. Acest lucru reprezintă o oportunitate pentru asigurarea unui mediu natural de înaltă calitate pentru cetățenii din zona metropolitană. Prin rețeaua de canale de irigații și drenaj și prin malurile verzi ale acestora, coridoarele verzi-albastre pătrund în centrul orașului și în cartierele periferice ale Timișoarei.  Acest lucru servește ca o bază excelentă pentru a genera o rețea verde-albastră înfloritoare, aspect acoperit pe scară largă în Ghidul din 2019 pentru dezvoltarea coridoarelor verzi-albastre în Polul de Creștere Timișoara.

 [1] https://www.mediafax.ro/social/case-curti-si-subsoluri-din-timisoara-inundate-in-urma-ploii-torentiale-21907881  

Printre domeniile care trebuie abordate pe termen scurt se numără:

• Cartierele rezidențiale care au curți mari, pavate sau peluze în față. Locuitorii acestora  ar trebui să fie implicați prin campanii de sensibilizare sprijinite de managerii de cartier și stimulați să ia măsuri pentru a schimba pavajul în suprafețe permeabile în fața casei lor și să implementeze grădini de fațadă și pavaje permeabile pentru alei și parcări.
• Transformarea terenurilor de joacă din școli prin încorporarea unor suprafețe mai naturale și mai permeabile. Aceste curți vor fi stabilite ca zone cu utilizare mixtă - curți de școală în timpul zilei și parcuri după-amiaza - pentru a deschide noi zone de recreere pentru cetățeni și pentru a crește absorbția apei la nivelul întregului oraș.
• Transformarea zonelor pavate, cum ar fi parcările și aleile, în pavaje permeabile. Suprafețele pavate de mari dimensiuni, ca parte a centrelor comerciale și a zonelor administrative, vor integra suprafețe permeabile pentru a încetini scurgerea apelor pluviale și pentru a nu expune anumite zone inundațiilor rapide.

În plus, primăria va profita de această ocazie pentru a implica cetățenii în mod proactiv, prin intermediul unui apel deschis pentru ca aceștia să prezinte propuneri de locuri în care consideră că sunt posibile și necesare măsuri descrise în această acțiune. Grupurile de cartier vor avea astfel ocazia de a veni cu propuneri pentru a accelera procesul de crearea a mai multor spații verzi pe care cetățenii le prețuiesc, iar comunitățile le simt ca fiind ale lor. Primăria se poate baza pe experiența sa existentă în materie de bugetare participativă.

Implementarea acestei acțiuni va fi la nivelul întregului oraș , începând cu zonele care sunt predispuse la inundații rapide și zonele adiacente rețelelor verzi-albastre existente.  Imaginile de mai jos prezintă câteva de unde s-ar putea începe.